Hauptinhalt

Leteratura

Les nes conta de n mond precristian y prepatriarchel, te chël che l'ëiles à suvënz na mpurtanza zentrela. Penson a Dolasila, Moltina, Luianta o a Merisana: te truepa cunties tòl ëiles ite la pert de prutagonistes. De chësta lijëndes ons mé puec documënc scric. Ora di lëures de n valgun scritëures locai sciche Tita Alton dla Val Badia y Hugo de Rossi de Fascia iel da nunzië la gran tuéda de Karl Felix Wolff che ie la fundamënta d'autra nrescides plu jëunes.
Purempò ie la leteratura ladina do la rata bendebò rica, scebën che l'operes ie unides criedes te n passà nia scialdi dalonc. I prim tesć ie dl XVII secul; te chël tëmp defati iel unit scrit la prima cunedides. Una de chëstes ie dl 1631 y ie scrita per fascian, n'autra, per fedom, ie dl 1632. Dl 1703 à l vescul Kaspar Ignaz König dat ora n scrit per cherdé ite i saudeies, te chësc test iel 250 paroles per badiot.
Dal 1800 inant ons nce la prima traduzions, la prima nrescides  scientifiches y la prima proes de produzion poetiches. Dl 1807 à Matie Ploner (1770-1844) scrit sies stories populeres curtes y 150 paroles per gherdëina. I tesć de majer valor, che vën nce ratei i prim documënc de ert poetica per gherdëina, ie la doi poejies dal titul La vedla muta y L vedl mut. Tla Val Badia à Tone Agreiter, fi dl maester y mëune dla pluania de Mareo, scrit plu o manco tl medem tëmp (1809-1840) na poejia de 28 strofes. Ma l prim drë' poet ladin ie sambën ratà l jëunn maró Angelo Trebo (1862-1888), che à scrit 27 poejies y trëi operes de teater: L ciastel dles Stries (1884), Le scioz de San Jenn (1885) y Trëi dis regina (lëur nia purtà a fin). Te Ampëz à Joani Gregorio Domenego Caisar (1821-1867) scrit na rima dal titul Satira bela longa e piena de pear.
Ora che chisc tesć uriginei iel nce na lingia de traduzions; per badiot iel na traduzion dl Catechism y di Diesc cumandamënc dl 1836 y la storia de Santa Genoveva (1879) repurteda tl ladin da Matî Declara. La storia à coche sottitul "prum liber lading".
Chisc tesć reprejentea i prim vares tla storia dla leteratura ladina. A uni moda ie la leteratura ladina dal didancuei scialdi plu autocuscienta. Deplù autores mostra de avëi cualiteies letereres. I plu cunesciui ie la scritëura Rut Bernardi de Gherdëina y l scritëur Iaco Rigo dla Val Badia. Rut Bernardi ie cunesciuda coche autora de tesć ladins y tudësc. Danter si lëures iel n pez de teater dal titul Ladin defin y l romann Lëtres te n fol, che ie nce unì repurtà tla rujenedes tudëscia y ladin standard. Bernardi à nce scrit na lingia de poejies che ie unides ora te zaites y revistes defrëntes, ma nce coche publicazions a pert, y na CD cun audiostories.
Iaco Rigo à scumencià si atività leterera cun la culezion de poejies Momonć, dadedò al publicà deplù CDs de mujiga y tesć, cunties y romanns sciche Da doman le ćiarü, La fata, Les vites de Elena R., La Maschera y Anastasia o L'aurela dla vita. Rigo ne scrij nia mé poejies, stories y romanns ma nce pec de teater y d'autri tesć, per chëi che l à bele giatà pesć de mpurtanza tla Talia y oradecà. Rut Bernardi lëura coche autora liedia, Rigo ie caporedatëur dla Usc di Ladins.

(Atualisà ai: 23/12/2008)