Hauptinhalt

Tradizions y usanzes

la ntraunides dla vita de familia. La festes religëuses defrëntes ntan l ann ie ucajion de tenì ite chësta usanzes che reprejentea na gran pert dl bën culturel ladin. Dantaldut la vita di paures y di artejans ie rica d'ejëmpli de tradizions che caraterisea la particulariteies dla populazion ladina y si cultura. Nce sce gran pert dla usanzes ie jites perdudes cun l svilup dl turism dai ani sessanta dl vintejim secul inant, ie cërta tradizions, che à senià la vita dla populazion da mont ladina, mpo mo unides tramandedes y mantenides nchin al didancuei.
La gran mpurtanza dl crëidum cristian che ie dassënn nravisà te duta la valedes ladines ie p.e. unì dat inant da generazion a generazion. Adum cun i valores cristians iel nce unì tramandà uni sort d'autra tradizions defrëntes. Uni ann vëniel p.e. tenì n la ultima dumënia de setëmber n'ancunteda  de credënc ladins pra l santuer de Bassiston/Weißenstein. Pra la usanzes dla Val Badia toca la pruzescion de pelegrinaje che vën fata uni trëi ani dai ëi badioc sun Jevun. Datrai va nce pea d'autri ëi da d'autra valedes dl raion. Chëstes ie la pruzescions plu cunesciudes, ma l nen ie nce mo d'autres, de mëndres, che vën fates regulermënter uni ann n ucajions defrëntes. Ora che la pruzescions iel pona nce d'autri avenimënc de mpurtanza tla vita dla jënt ladina. N ucajion dla gran festes de dlieja scica la families si cuatieres: cun la cripl, l lën da Nadel y gherlandes tl tëmp d' Avënt y da Nadel y cun ulif, ueves ntënc y n cëst cun maiadives benedides da Pasca. Ma nce d'instà y da d'autonn iel for inò ucajions per viver la tradizions di antenac. N la Gran Santa Maria, ntenduda coche festa de rengraziamënt t'amesa l d'instà, porta l'ëiles a benedì te dlieja cësć cun ciofes. Da Unissant giata i fioces da si nonesc n pan dëuc: la mutans dla forma de na gialina, i mutons dla forma de n ciaval o n liever.
Nia mé ntan l ann dl calënder, ma nce tla vita persunela dla persones iel na lingia de ucajions de festejé liedes al crëidum. Danter chëstes ie dessegur la nozes. Zacan fova chësc avenimënt na bona ucajion per nvië via cun usanzes populeres la fertuna y la cuntentëza dl nevic y dla nevicia. Uni cossa ova n si senificat particuler: dal guant, da cër detai dl guant, dal purtamënt pudoven recunëscer da cie sort de relazion che i ghesć fova liei ai nevices. L di dla noza fovel dal stlaië di nchin tert da sëira, canche l fova ëura de jì a durmì, na lingia de rituai. Trueps de chisc ie ncuei jic perdui. Mé plu dinrer vëniel per ejëmpl mo fat fortaies n l di che l vën cunedì la noza, tan che deguni ne leva plu dala sies da duman a dì la curona cun l'oma, mé puec njinia mo ca la nevicia fauza dan ti sëurandé chëla drëta al testemon che mëina la nevicia. Ma la noza ie for mo una dla festes plu beles y sentides. Da nunzië ie nce d'autra usanzes sciche la sieves cun chëles che i nevices vën tenìi su a jì te dlieja o la cëura mula, na cëura zënza corni che ti vën venduda ai fredesc y ala surans plu vedli di nevices y che ie mo da maridé.
Scebën che la religion y la dlieja ie la seves dla vita culturela ladina, iel nce mo d'autra usanzes che caraterisea la vita da uni di dla persones. Dantaldut i paures respetea la regules dates dant dala tradizion. Do ativiteies scëmples sciche sië o lauré ti ciamps y te stala iel n gran savëi che ti à dat ala jënt dla valedes ladines la puscibltà de svilupé na si cultura particulera y de gran vivanda.
Nce ntëur a d'autra ucajions de festa sciche mé per dì la segres iel cun l tëmp unit a s'l dé na lingia de usanzes. Da nunzië ie te chësc cuntest la spëisa tipica dëucia che uni luech y uni valeda fej mpue a si maniera. Pra la junëza iel per ejëmpl usanza che da d'autonn ti scinca i jëuni n pëir ala jëunes, la mutans al incontra ti dà da Pasca ueves ntënc ai mutons.
Na vedla usanza vën tenida ite nchin a ncuei: n l Ann nuef va i mutons y la mutans da cësa a cësa a cianté l bon ann.

Photogallery: Tradizions y usanzes

Tlo dessot pudëis ti cialé a n valguna fotos che reverda nosta tradizions y usanzes.



(Atualisà ai: 26/02/2009)